Declaraţii tari în studioul de la ARENA FM în cadrul emisiunii MAI APROAPE DE EUROPA. Invitaţi: senatorul român Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni şi deputata liberală de la Chişinău, Ana Guţu, prim-vice-rector al Universităţii Libere din R. Moldova.

Doamnelor, domnilor, ediţia din această săptămână începe cu o dezbatere despre „puterea europeană a limbii române” pe care interlocutorii mei cred că R. Moldova „nu ştie să o pună în valoare, nu ştie să o promoveze şi nu ştie să beneficieze de pe urma ei”. S-a mai discutat însă şi despre „Istoria Românilor”, sărbătoarea independenţei, de ce nu au venit oficialii din România la Chişinău pe 27 august, ideea R. Moldova ca regiune a României, renunţarea temporară la Transnistria şi… candidatura Nataliei Gherman la postul de preşedinte.

Mai jos găsiţi o descifrare a celor mai importante idei enunţate la MAI APROAPE DE EUROPA de miercuri, 7 septembrie, pe 89,6 FM cu începere de la ora 20.00.

27 august „o serbare nereuşită”

Ana Guţu: „Nu m-am aşteptat ca atunci când s-a constituit AIE-ul să renască discursul moldovenist – statalist. RM are un handicap şi un retard fiind un stat constituit pe nişte principii artificiale şi nu există un mit fondator al statului R. Moldova… Am să fiu foarte sinceră: nu am sărbătorit pe 27 august. Nu am fost nici în Piaţă. Nu mi-a plăcut ceremonia, care avea un iz de kitsch. Dacă aţi fost atentă la discursurile ţinute în PMAN a răsunat cuvântul – statalitate – care nici măcar nu există în limba română (min. 28.34) şi pe care unii guvernanţi actuali l-au preluat de la comunişti”.

Viorel Badea: „Şi mie mi-a părut o serbare nereuşită. Pentru că nu a avut obiectul sărbătoririi. Nu am înţeles şi nu voi înţelege: independenţa faţă de cine sau faţă de ce? Se pare că aşa cum se comportă acum cei care încearcă să lanseze şi să relanseze moldovenismul şi neostatalismul este, într-adevăr cum scria un ziarist, o republică Molotova şi nu o Republică Moldova, aşa cum ar trebui să fie.”

V. Badea: „Neparticiparea la Ziua Independenţei a niciunui politician de la Bucureşti este legată de obiectul Istoria”

Ana Guţu: „Şi cu Istoria Românilor… Ce s-a întâmplat? Nici nu m-am aşteptat să fie scoasă denumirea din program. Oricât de exhaustiv ar fi conţinutul, dar denumirea disciplinei predate în instituţiile preuniversitare este o chestiune de geopolitică, de politică dacă doriţi. E o chestie de onoare. Şi nici nu s-a discutat în cadrul AIE, nici nu s-a pus problema”. (min. 10.47)

Viorel Badea: „Eu zic că este o lovitură (min 15.50). Dacă se tot adaugă asemenea gesturi, la un moment dat poate creşte un zid peste care să nu poţi vedea. Au fost foarte multe reacţii şi una dintre ele este neparticiparea la Ziua Independenţei a niciunui politician de la Bucureşti la Chişinău. (min. 16.40) Alte reacţii vor veni pe parcurs. Au fost mai multe chestii conexe (min.17.02), iar aceast gest practic a pus capac… În primul rând că nu există niciun fel de comunicare la nivel politic pe teme importante. Există o comunicare diplomatică, dar pe probleme mari nu este. Un exemplu este şi cel cu „Istoria românilor”. (min 17.15). Dacă se intenţiona să se facă această modificare, în mod normal, înainte de a se face, trebuia să existe un dialog. Trebuia să se vadă care sunt punctele slabe şi care sunt punctele tari ale unei asemenea decizii. Împreună, în urma acestui dialog, se lua o decizie şi lucrurile erau ok. (min. 17.35) Nu poţi să te trezeşti în faţa unui fapt împlinit şi să nu ştii cum să reacţionezi. Mai ales în condiţiile în care statul român a făcut o alocare de 800 000 de euro (n.n. – pentru manualele de istorie) în perioadă de criză.  A fost un efort şi un sacrificiu foarte mare.” 

A Guţu: „PD rămâne cu 12%, iar PL creşte din contul PLDM”

 Ana Guţu: „Comuniştii trebuie expulzaţi din viaţa socială şi politică (min 20.24) a RM, dar nu o putem face fiindcă avem minorităţile naţionale care au veleităţi imperiale. PD-ul nu ia voturi de la comunişti. Votul este etnic, identitar. Ruşii, găgăuzii, ucrainenii nu mai au încredere decât în secera şi ciocanul pentru că sunt pro-est, pro-ruşi. Vor avea ale lor 12% atâta timp cât este Marian Lupu, probabil, fiindcă are simpatizanţii săi, anume ai săi. El este liderul, ceilalţi mai puţin. Conform rezultatelor alegerilor locale PL a crescut şi am crescut din contul electoratului PLDM, care s-a decepţionat şi acum sunt votanţii noştri. Este un trend ascendent, dar e prea puţin. Îmi doresc ca în RM oamenii să fie mai curajoşi, mai mari părtaşi ai adevărului şi să nu se ascundă după deget.”

Regiunea Sud-Est a României – Basarabia

Stela Popa: Ziaristul Val Butnaru lansa de curând în Jurnal de Chişinău ideea regiunii sud-est a României, adică Basarabia. La Bucureşti s-a auzit de asta?

Viorel Badea: „Da. Mie mi s-a părut o idee demnă de luat în calcul. De multe ori nu vedem pădurea din cauza copacilor. (min. 27.30) Sunt anumite idei care prin simplitatea lor reclamă o abordare directă din partea noastră. Iar aceasta este o idee foarte simplă. Din punctul meu de vedere este o realitate.”

 Ana Guţu: „Mie mi-ar conveni şi demult îmi convine. Am zis că decât RM să fie un spaţiu incert, pe unde se face trafic de fiinţe, spălare de bani, armament etc. şi unde totul se vinde şi se cumpără orice, mai bine să fie o provincie a României şi să fie în frunte un guvernator ca Dorin Chirtoacă (min 29.12)”.

Independenţă cu… Taras Bulba

Viorel Badea: „Când se sărbătorea  pe 27 august la Chişinău şi era un moment de emoţie pentru basarabeni, la Bucureşti, la TVR, s-a dat în acea seară un film, o ecranizare a lui N. Gogol – Taras Bulba, în care se preamărea marea naţiune rusească, Mama Rossia şi era un film în care îi arăta pe cazaci spintecând polonezi cărora le scoteau maţele… (min. 31.29) Şi atunci eu ce să cred? Există o înţelegere între cei de aici, din RM şi unele personaje din România? Asta ar fi, într-adevăr, o problemă extraordinar de mare. De asta noi o să acţionăm şi de la nivelul Parlamentului vis-a-vis de ceea ce s-a întâmplat în acea seară. (…) Nu poţi să ai un asemenea gest. Şi nimeni nu poate să-mi spună că acest gest a fost întâmplător pentru că e o zi în an. Mai ales că la Televiziunea Română nu prea rulează filme ruseşti”.

„Trebuie să ne securizăm frontiera de pe Nistru”

Ana Guţu: „Noi ştim că există opinia că Transnistria este un tarlaghir la gâtul RM şi o piedică în parcursul său european, dar nici nu trebuie să absolutizăm şi să ne luăm rămas bun de la parcursul european fiindcă avem conflictul transnistrean. Altceva este că  în discursul politicienilor din RM, inclusiv ai celor din actuala guvernare, există această notă de ipocrizie când zic: „da, noi dorim soluţionarea conflictului transnistrean, reintegrarea statului R. Moldova”, dar să fim foarte realişti şi să spunem lucrurilor pe nume: nu se va reintegra RM cu Transnistria, cu raioanele de est, încă mulţi ani înainte. Aceasta nu depinde în mod absolut nici de noi, cei de aici, dar nici de Rusia, fiindcă Rusia ar recunoaşte şi nu i-ar recunoaşte… Acest statut de incertitudine va dura încă mult timp. Noi, din păcate, nu avem curajul să spunem că trebuie să ne securizăm frontiera de pe Nistru. Nu are nimeni curajul să o spună, dar asta este soluţia, cel puţin din punct de vedere administrativ. Să nu meargă pe acolo bani murdari, armament, trafic de tot felul etc. Să ne securizăm din punct de vedere administrativ (min. 38.22) frontiera de pe Nistru şi aceasta nu înseamnă că noi ne dezicem de acest teritoriu. Înseamnă o măsură de securitate pentru o anumită perioadă de timp pe care trebuie să ne-o asumăm. Şi astfel să transmitem un semnal (n.n. – Europei)”.

„Nu suntem o ţară mahomedană unde se transmite prin ereditate postul de preşedinte”

Stela Popa: Doamna Ana Guţu, săptămâna trecută, la lansarea cărţii dvs. „Confusio Identitarum”, preşedintele Mihai Ghimpu declara în faţa presei că ar fi timpul femeilor în politică, iar din partea PL, la funcţia de şef al statului, ar putea să candideze şi o doamnă. A dat numele Corinei Fusu şi al dvs. (min 39.40).

Ana Guţu: Domnul preşedinte, ca orice lider de partid, doreşte să îşi pună în valoare femeile (…), dar nu cred că RM este suficient de matură din punct de vedere al conjuncturii politice să promoveze femeile pe post de preşedinţi…

Stela Popa: Dar candidatura doamnei Natalia Gherman, care este vehiculată în presă, cum vi se pare?

Ana Guţu: (min. 40.19) Să vă răspund cu o întrebare retorică: Ce fel de preşedinte al RM poate fi doamna Natalia Gherman dacă limba ei maternă este rusa? Eu una m-am săturat.

Stela Popa: Dar asta contează?

Ana Guţu: Pentru mine contează. Nu vreau să mergem mai departe pe chestia asta că suntem stat multicultural (min. 40.34).

Stela Popa: Dar doamna Guţu, până acum toţi preşedinţii RM au avut soţii rusoaice, exceptând interimarii Mihai Ghimpu şi Marian Lupu…

Ana Guţu: (min. 40. 49) Şi trebuie să continue? Erau toţi nomenclaturişti. Snegur nomenclaturist, Lucinschi nomenclaturist, Voronin general sovietic… Şi pe timpuri nu puteai să-ţi faci o carieră în partid dacă nu erai căsătorit cu o rusoaică. Nu cred că încă mai avem nevoie de o perioadă de tranziţie când RM ar fi condusă de o fostă fiică a unui preşedinte… cu o limbă maternă rusă şi aşa mai departe. Şi la urma toată nu suntem o ţară mahomedană unde se transmite prin ereditate postul de preşedinte. Cu toată stima şi respectul pentru doamna Gherman.