Referendumul din Letonia privind acordarea limbii ruse statutul de limbă de stat a picat testul, dar a trezit polemici legate de încercarea rușilor de a-și revizui pozițiile în statele europene. Doar 22,5% din participanții la plebiscit s-au pronunțat în favoarea redimensionării locului pe care îl ocupă limba rusă în societatea letonă, contra au votat 77,22%. Opozanții celebrează victoria asupra limbii ruse, dar mai degrabă vorbim despre cîștigarea unei lupte, și nicidecum a războiului lingvistic, lansat la începutul anilor ’90 împotriva rușilor. În Moldova lucrurile au o altă orânduire, și puțini se găndesc cu adevărat la conferirea acestui statut pentru limba rusă, nici măcar grupurile vorbitoare de rusă.

Letonia în fața rușilor integrați, dar redeșteptați

Realitatea etnico-politică nu a putut fi remodelată nici după 22 de ani de la declararea independenței Letoniei și nici peste 8 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană. Or, rușii trec printr-un proces de redeșteptare, pe care autoritățile letone nu sunt în stare să-l obstrucționeze, deși, au încercat începând cu anii 90. Mai mult decât ceea ce s-a făcut nu este posibil, deoarece se va autosesiza Bruxellul sau va exercita presiuni Rusia. Or, în prezent, rușii nevorbitori de letonă sunt excluși din viața politică, având statutul de “necetățeni” și interdicția de a vota și a participa la referendumuri. Dintr-o populație de 2,1 milioane, 319 mii de persoane se încadrează în categoria supusă unei discriminări oficializate admise de UE și condamnată permanent la Moscova.

La referendumul de sâmbătă, 18 februarie, 139,795 mii de cetățeni letonieni cu actele în regulă, cel mai degrabă de etnie rusă, au alcătuit 22,5% din susținătorii revenirii din pribegie a limbii ruse.  Dar acest procent este mai mic decât cel care a solicitat desfășurarea plebiscitului – 180 mii de persoane. Prin urmare referendumul a fost inițiat și cu sprijinul celor pentru care limba rusă este asociată cu ocupația sovietică,regimul stalinist, URSS etc.. După ce au ținut piept intervenției trupelor sovietice în ianuarie 1991, unii letoni au dorit să vină cu o nouă replică către populație rusă și asistenții lor de la Moscova, doar că într-un referendum perfect legal. Însă procesul a fost pornit, iar inerția lui nu poate fi stopată, deoarece rușii din Letonia nu sunt atrași de Rusia „putinistă”, deși primesc asistență ideologică anume din fosta metropolă sovietică. Aproape 40% din locuitorii acestei țări baltice și-au acumulat forțele timp de 8 ani de (post)integrare europeană. Aceștia se reorganizează și la timpul potrivit vor iniția un alt referendum, demonstrând că sunt în capacitatea de a colecta peste 150 mii de semnături necesare pentru a demara procedura respectivă.  Chiar dacă peste jumătate din rușii letoni sunt în postură de marginalizați, există grupuri puternice, integrate în societatea letonă, care vor să redobândească pentru limba rusă statutul de limbă de stat, garantat mai mult de două decenii în urmă în cadrul URSS…

Continuarea pe OBSERVATORUL POLITIC