Blogul meu, din fericire, poate fi accesat de aici.
M-a prins inspirația la română. Acolo am scris deja multe versuri. Parcă e un loc special. Mereu scriu versuri acolo. Dedicate tuturor oamenilor, astea de mai jos. Lectură frumoasă.
Aș vrea să fiu o pasăre,
Aș vrea să fiu o stea,
S-ajung departe-n ceruri,
Să văd ce e cu-adevărat lumea.
Să zbor în adevăr,
Departe de minciună,
Departe de un spirit
Ce mă bântuie întruna.
Și vreau prea multe, poate
Am vise prea cerești,
Dar vreau să scăp de lumea
Ce nu mai crede în povești.
M-am săturat de ură,
M-am săturat de cumătrism,
Nu mai suport minciuna,
Iar omenirea-i un seism.
Și când fățărnicia
Își intră-n drepturi prea de tot,
Dispare omenia,
Dispare tot ce-nseamnă cult.
Iar lucrurile rele
Se fac prin multe șmecherii,
Prin căi neordinare
Și evitând vorbele vii.
Aș vrea să zbor departe
Și fie să-mi spună toți „laș”,
Dar lumea cât de mare-i
„C-o picătură lac nu faci”.
Mulțumesc.
ZV
