Dintotdeauna oamenii au simţit nevoia să asocieze lucrurile neobişnuite cu ceva obişnuit, să inventeze explicaţii lucrurilor inexplicabile şi să atribuie autori – operelor şi creaţiilor anonime. Cu cât este mai ascuns şi mai anonim un subiect (a se citi „persoană”), cu atât acesta este mai curios şi provoacă lumea la „marea deconspirare”. În ziua de azi să fii anonim este un lux. Paradoxal, cu cât eşti mai anonim, cu atât eşti mai celebru (în gura lumii). Nu am spus-o eu, au spus-o alţii până la mine. La fel cum nu sunt eu primul blogger neidentificat şi nici ultimul care scrie despre anonimatul în blogosferă.

Din ciclul “Independsense“, fotografie artistică realizată de  Giuseppe Mastromatteo.

Şi totuşi, de ce aleg unii bloggeri să fie anonimi? Ce au de câştigat, şi mai ales de pierdut în urma anonimatului? Provocată de cititorii blogului meu, care se împart în cei care acuză lipsa identităţii şi responsabilităţii pentru ceea ce scriu, şi cei care apreciază ceea ce fac, am iniţiat un studiu local despre fenomenul mondial  – „anonimatul în blogosferă”.

Cel mai celebru blogger anonim al momentului este „Manolo the Shoe Blogger“. Nimeni nu ştie cum arată, de unde vine sau ce vârstă/culoare are dar se presupune că este latino-american. A mărturisit într-un interviu că a locuit în Argentina şi îşi încheie e-mail-urile cu „Besos“. Manolo, oricine ar fi el cu adevărat, a reuşit să-şi construiască un personaj hazliu de tip bufon care nu-i va plictisi prea curând pe miile de cititori strânşi din 2004 încoace. Marca sa înregistrată: folosirea articolului hotărât „the“ în faţa numelor de persoane şi vorbirea la persoana a treia singular. Este cu siguranţă unul dintre cei mai vânaţi bloggeri anonimi din lume. (Sursa: Forbes Romania, în iunie 2011.) 

Dacă e să vorbim de spaţiul nostru mioritic atunci, cel mai căutat anonim până la „Carla’s Dreams” a fost cu siguranţă Soacra mică. Îmi amintesc şi acum câte zvonuri şi teorii auzisem despre ea. Ba că nu e chiar o ea, ba că nu e chiar soacră, ba că nu e din Chişinău etc.-etc. De aceea, consider corect şi adecvat să deschid „Topul celor mai anonimi bloggeri made in MD” anume cu ea, chiar dacă între timp şi-a deconspirat identitatea benevol şi nesilită de nimeni. Eu aş fi preferat să mai ghicesc câţiva ani cine stă în spatele acelui blog, dar… adevărul e – că face treabă bună şi cu numele din buletin. 

Blogul de VineriLilia Calancea
(ex. Soacra Mică)

1. De ce te-ai lansat în blogosferă cu identitate ascunsă?
Mă prinse o plictiseală exotică. Blogul cu pseudonim a fost o jucărie care mă scotea din rutină.

2. Ce avantaje şi dezavantaje ai avut prin acest statut?
Avantaje:
mi-am realizat fantasmele.
Dezavantaje: hărţuirea şi spionarea virtuală. Eu nu credeam că scriu atât de bine încât unii să încerce să mă deconspire. Cu orice preţ. Revelaţia m-a şocat. Am înţeles că unii se plictisesc şi mai tare ca mine.

3. Blogul tău era mai întrebat în etapa „anonimă” sau „publică”?
Blogul „Soacra mică”era mai întrebat pentru că mă consumam mai mult şi scriam mai des. Era ca un full-time job. Chiar mai obsesiv. Orice blogger popular, dacă se mută pe altă adresă şi scrie doar o dată pe săptămână e citit mai rar. Logic.

4. Ce te-a făcut să-ţi divulgi identitatea?
Continuare articol…