Unul dintre evenimentele marcante ale lunii august a fost, indiscutabil, participarea atleţilor moldoveni la jocurilor olimpice de la Londra. La încheierea acestora, echipa a revenit acasă cu două medalii de bronz, ambele câştigate la probele de ridicare a greutăţilor, rezultat considerat destul de bun de experţii în sport. Astfel, Republica Moldova s-a clasat pe locul 75 în clasamentul pe medalii al olimpiadei, la egalitate cu Grecia, Qatar şi Singapore.

L-am întrebat pe ambasadorul moldovean în Marea Britanie, Iulian Fruntaşu, ce a însemnat pentru Republica Moldova participarea la jocurile olimpice de la Londra şi dacă această participare a crescut vizibilitatea ţării.

 

Interviul a fost realizat în cadrul emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,  produs al Asociaţiei pentru Politică Externă, în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert. Materialul poate fi preluat fără restricţii, cu indicarea sursei.

 

Iulian Fruntaşu: Pentru Republica Moldova, ca şi pentru oricare altă ţară a fost important să participe la Jocurile Olimpice de la Londra şi participarea sportivilor noştri s-a dovedit a fi una foarte reuşită. Bineînţeles că ar trebui probabil să aspirăm la mai mult, dat având în vedere toate circumstanţele, atleţii noştri s-au descurcat destul de bine.

Sportul şi arta sunt nişte instrumente ale diplomaţiei populare care uneori sunt poate chiar mai importante decât diplomaţia clasică. Şi un sportiv care câştigă o medalie duce, simbolic vorbind, drapelul ţării în lume – ziarele scriu despre sportivul în cauză şi oamenii vorbesc…

Apropo, am fost martorul discuţiilor şi în metrou – de obicei britanicii vorbesc doar despre vreme, în timp ce în această perioadă se discuta intens despre sport. Englezii chiar au fost implicaţi sufleteşte în aceste Jocuri olimpice şi se discută nu doar performanţa sportivilor britanici, ci şi a celor din alte ţări.

Deci, a însemnat mult. Eu sper că acest spirit va fi menţinut şi dezvoltat în continuare, imboldul pe care l-a primit echipa noastră cumva să fie direcţionat în politici ulterioare care să conducă la performaţe şi mai mari, atunci când echipa noastră va merge, peste patru ani, în Brazilia.

Lina Grâu: Pe reţelele de socializare văzusem la un moment dat că un nou joc apăruse în Marea Britanie, care se numea „Where is Moldova?”. Se poate spune că după această olimpiadă mai mulţi britanici, mai mulţi europeni vor şti să răspundă la întrebarea „Unde este Moldova?”

Iulian Fruntaşu: Într-adevăr britanicii nu cunosc atât de bine amplasarea geografică a Republicii Moldova şi nu este vina noastră – e un context cultural, educaţional mai special, pentru că oamenii se concentrează mai mult pe propria ţară. Cine cunoaşte? Cunosc de exemplu britanicii care au citit cartea „Jucând tenis cu moldovenii” a lui Tony Howks, carte care a stat şi la baza unui film turnat recent. Eu am avut onoarea să particip şi să deschid evenimentul consacrat premierei acestui film la cinematograful Odeon din Leicester Square, unde au participat în jur de 700-800 de oameni – oameni de afaceri şi de cultură, diaspora noastră.

Tony Howks este un scriitor care scrie cărţi satirice. El a mai scris şi o altă carte „În jurul Irlandei cu frigierul”, dar „Jucând tenis cu moldovenii” a fost o carte scrisă acum vreo 10 ani care a devenit chiar un bestseller în Marea Britanie şi care a atras atenţia publicului britanic asupra Republicii Moldova. Din banii câştigaţi din vânzarea cărţii, Tony Howks a creat în Republica Moldova un Centru pentru copiii moldoveni bolnavi de paralizie cerebrală.

Un alt lucru care ne-a făcut cunoscuţi din punct de vedere pozitiv a fost şi faptul că Valentina Naforniţă a câştigat BBC Singer Of The World, anul trecut. Iubitorii de operă au apreciat foarte mult prestaţia dânsei şi a fost o chestie foarte bună, din această perspectivă a diplomaţiei populare. Deci, încetul cu încetul şi britanicii află şi despre Republica Moldova, dar, iarăşi, e un proces care durează.

Lina Grâu: Domnule ambasador, să vorbim un pic despre relaţiile bilaterale cu Marea Britanie. În Republica Moldova eu am impresia că nu se cunosc prea multe lucruri despre această ţară, decât că ar fi o ţară foarte frumoasă, un centru de cultură europeană, de tradiţie europeană şi cred că este mai mult cunoscută ca centru universitar. Sunt foarte mulţi studenţi în Republica Moldova care îşi doresc să-şi facă studiile în Marea Britanie. Dincolo de aceste aspecte, care este relaţia bilaterală dintre Chişinău şi Londra?

Iulian Fruntaşu: Relaţiile politice sunt în ascensiune şi sunt foarte bune. De altfel, Marea Britanie este probabil una dintre puţinele ţări care sprijină fără echivoc procesul de integrare a Republica Moldova în Uniunea Europeană şi sprijină lucrul acesta nu doar prin vorbe, ci şi prin acţiuni. Relaţiile bilaterale sunt şi ele în dezvoltare. Ne propunem mai multe lucruri pe care le vom dezvolta la nivelul unor vizite oficiale care vor urma.

La nivel economic mi-a plăcea să existe o diversificare a relaţiilor comerciale, în sensul exporturilor moldoveneşti pe piaţa Marii Britanii – avem volume destul de bune, dar nu sunt atât de diversificate. Plus la asta mi-ar fi plăcut şi, sper eu, că şi companiile noastre vinicole îşi vor consolida poziţiile pe piaţa britanică, în particulat după ce au participat aici, la Londra, la târgul internaţional de vinuri din luna mai 2012.

Lina Grâu: Marea Britanie este singurul partener european cu care Republica Moldova înregistrează un sold pozitiv în comerţ – adică exportăm pe această piaţă mai mult decât importăm de acolo. Ce produse moldoveneşti sunt exportate în Marea Britanie? Ce se caută acolo?

Iulian Fruntaşu: Vă spuneam să mi-ar fi plăcut să existe o diversificare a exporturilor noastre, pentru că marea parte a exporturilor moldoveneşti sunt bazate pe textile în bază de lohn – adică sunt haine cusute de întreprinderile noastre din materie primă adusă din Marea Britanie şi reexportate apoi, sub branduri britanice. Mai exportăm şi aşa-numite produse ale regnului vegetal – seminţe de tot felul pentru uleiuri. Aceste două categorii constituie aproximativ 80 la sută din exporturile moldoveneşti. De-aia spuneam că ar fi bine să existe o diversificare mai mare.

Pe de altă parte, un aspect pozitiv pe care vreau să-l menţionez sunt serviciile. Companiile noastre – sunt vreo două-trei, dar în particular compania Endava – exportă foarte multe programe soft, care sunt făcute de inginerii noştri şi exportate în Marea Britanie, şi nu numai acolo, ci şi în alte ţări ale lumii. Dar Marea Britanie este piaţa principală de desfacere. Sunt foarte calitative produsele în cauză. Chiar şi partea de securitate a cardului Viza a fost făcută de către moldoveni de exemplu.

Ziceam şi repet încă o dată că ar fi bine să fie mai active şi companiile noastre vinicole şi poate şi alte indistrii la fel, pentru că diversificarea exporturilor întotdeauna este o chestiune bună – ne asigurăm pe viitor pentru ca atunci când nu merge o piaţă să putem miza pe altele. Bineînţeles că e bine să punem accent pe produse cu valoare adăugată şi e bine să existe şi anumite produse finite sub anumite branduri. Presupun că e şi o problemă a industriilor noastre, pentru că e greu să dezvolţi un brand naţional care să poată fi exportat după aia pe pieţele occidentale. Dar merită de încercat totuşi.

Lina Grâu: În ceea ce priveşte investiţiile britanice în Republica Moldova, credeţi există interes din partea investitorilor de acolo să vină aici cu anumite investiţii? Şi ce i-ar împiedica să vină din ce în ce mai mulţi?

Iulian Fruntaşu: Există investiţii – de exemplu compania Endava în domeniul IT, compania Karefoot care este destul de activă în ceea ce priveşte importul seminţelor pentru uleiuri vegetale. Mai sunt şi alte companii – nu foarte multe, e adevărat. Adevărat este şi faptul că Marea Britanie nu are foarte multe industrii, cum ar fi Germania, pentru că economia Marii Britanii este cumva mai diferită decât economia Europei continentale – aici sunt foarte multe servicii. Mă întâlnesc cu tot felul de companii care şi-au exprimat interesul să vină în Republica Moldova, începând cu companii din agricultură şi terminând cu cele din domeniul softurilor. Deci interes există din partea lor.

Iar ceea ce îi împiedică nu sunt lucruri noi – ceea ce îi împiedică pe britanici, îi împiedică şi pe ceilalţi. E nevoie de o anumită transparenţă a cadrului regulatoriu, de o anumită stabilitate a cadrului legal şi o predictibilitate, o siguranţă a capitalului şi o siguranţă a faptului că atunci când contractele sunt semnate, sunt şi respectate. Lucrurile s-au îmbunătăţit pe parcursul acestor ani de când Alianţa se află la guvernare – e o chesiune pe care mi-o spun britanicii. Şi e un interes tot mai mare din partea investitorilor britanici. Dar atractibilitatea unei pieţe cum este Republica Moldova ţine de cadrul legislativ şi regulatoriu în primul rând.

Lina Grâu: Domnule ambasador, vorbeam mai devreme de faptul că avem mulţi studenţi acolo, spuneaţi şi de promovarea imaginii Republicii Moldova. Care este calitatea diasporei pe care o aveţi în Marea Britanie? Sunt mai mult studenţi, sau muncitori la negru? Pentru că fiecare ţară are specificul său şi din acest punct de vedere. Şi care este imaginea pe care o importă această diasporă pentru Republica Moldova în Marea Britanie?

Iulian Fruntaşu: Comunitatea moldovenilor este foarte bine văzută în Marea Britanie, chiar dacă există anumite tendinţe anti-imigrare în societate, pentru că e şi criză economică şi în aceste condiţii unele forţe politice încearcă să caute ţapi-ispăşitori. Şi de obicei emigranţii sunt cei care sunt plasaţi în postura respectivă. Cu toate acestea, comunitatea moldovenilor este văzută bine, ca fiind o comunitate de oameni care munceşte din greu şi sunt profesionişti. Avem în Marea Britanie tineri care sunt profesionişti şi care lucreată în The City – cartierul financiar al Londrei, sunt foarte bine văzuţi la diferite bănci şi companii. Avem, bineînşeles şi muncitori, aşa-numiţii angajaţi pe cont propriu, care tot sunt bine văzuţi.

În comparaţie cu alte state din sudul Europei, Marea Britanie este o societate mai corectă în sensul în care dacă ştii să munceşti şi eşti responsabil, există şanse foarte mari de a urca pe scara socială. Poţi ajunge şi preşedinte de bancă, indiferent de faptul că te-ai născut în Republica Moldova. E un context destul de bun pentru cei care ştiu şi vor să muncească, sunt ambiţioşi. Aici, pe parcursul anilor, au venit mulţi elevi care au studiat la şcoli şi au studiat foarte bine, mulţi studenţi am avut şi avem în continuare, care finalizează studiile cu note foarte bune şi sunt acceptaţi de diferite companii, foarte bine pregătiţi. Îmi spunea de exemplu ambasadorul Marii Britanii la Chişinău că cel mai bun rezultat la chimie a fost obţinut de o moldoveancă de-a noastră. Ai noştri sunt buni. Pentru că au ambiţii probabil mai mari şi vor să înveţe, vor să reuşească şi mediul este foarte prielnic pentru aceasta.

Lina Grâu: Vroiam să vă mai întreb din punct de vedere politic cum este văzută Republica Moldova în mediile politice de la Londra. Tot se vorbeşte despre această „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, care ar fi Republica Moldova. Este la fel imaginea şi la Londra? Şi cu ce vine la modul concret Marea Britanie în susţinerea acestui parcurs european al Chişinăului?

Iulian Fruntaşu: Păi, vine cu mai multe lucruri concrete. Susţinerea politică este importantă sub diferite forme, începând cu poziţia pe care o adoptă reprezentantul Marii Britanii la Bruxelles de exemplu, în cadrul Uniunii Europene.

Spuneam mai sus că Marea Britanie este una din puţinele ţări care susţine fără echivoc parcursul european al Republicii Moldova, şi nu doar în vorbe, ci şi în fapte. Într-un context politic mai larg, este şi interesul Marii Britanii să se producă extinderea către Est, pentru că în felul acesta anumite tendinţe federale sunt diminuate. Iar Londra şi-ar dori o Uniune Europeană mai interguvernamentală şi mai puţin federală. Dar asta e o strategie de lungă durată a ţării, indiferent de partidul care se află la guvernare.

Coincidenţa asta de interese ne pică bine şi Londra este foarte activă în direcţia respectivă. Nu mai vorbesc de tot felul de proiecte foarte şi foarte concrete care sunt în derulare la Chişinău, experţi care vin acolo şi muncesc în cadrul diferitor ministere şi departamente.

Lina Grâu: În ceea ce priveşte reglementarea transnsitreană, Marea Britanie nu participă direct în formatul 5+2 de negocieri, dar prin intermediul UE are un cuvânt de spus în acest proces. Care este experienţa Marii Britanii cu care poate veni ea în soluţionarea acestui conflict?

Iulian Fruntaşu: Probabil că toată lumea îşi dă seama că Marea Britanie are o experienţă bogată în reglementarea conflictelor, atât pe teritoriul propriu – mă refer la Irlanda de Nord, cât şi în afară – mă refer la operaţiuni şi misiuni civile la care Marea Britanie a participat în diferite zone de conflict. Deci, există o experienţă foarte relevantă şi importantă, care poate fi utilizată într-o măsură oarecare şi în contextul reglementării diferendului transnistrean. Ambasada Marii Britanii la Chişinău a gestionat anumite fonduri pentru implementarea a tot felul de proiecte care ţin de apropierea celor două maluri. Deci, britanicii au această experienţă şi aceste cunoştinţe, dar şi oportunităţi financiare – ei vin şi cu un anumit suport financiar pentru implementarea iniţiativelor şi proiectelor în cauză.

Lina Grâu: Pe final vroiam să vă întreb – la nivel de mentalitate care este lecţia de învăţat pentru Republica Moldova privind spre Marea Britanie?

Iulian Fruntaşu: Ştiţi, eu când am mers la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, am participat şi la o recepţie unde m-am întâlnit cu ministrul pentru Europa din cadrul Ministerului britanic de Externe, David Lidington, un prieten al Republicii Moldova. Acesta m-a luat într-o parte unde sub sticlă era expusă o copie originală a Magna Carta – primul document constituţional al Marii Britanii şi în general prima mostră de gândire constituţională în lume şi care datează din secolul XIII. Acolo erau stipulate libertăţile fundamentale ale individului. Iar din secolul XIII până în secolul XXI totuşi este ceva timp. Marea Britanie e o democraţie de secole. Nu putem noi sări, arde etapele chiar atât de repede.

Putem învăţa multe. Şi ar trebui să vină tinerii noştri aici, oamenii de afaceri, să consolidăm aceste relaţii interumane în primul rând, pentru că din aceste relaţii interumane apar tot felul de idei, inclusiv de afaceri, apar prietenii, căsătorii şi mentalitatea se schimbă în felul acesta. Schimbarea de mentalitate nu este un proces rectiliniu şi prin stabilirea acestor contacte, cât mai multe, sunt sigur că vom reuşi să direcţionăm dezvoltarea socială inclusiv a societăţii noastre către valori pe care oricum le împărtăşim cu Europa şi cu Marea Britanie în particular.